RELEVANCE OF ANTHROPOMETRIC INDICATORS IN ASSESSING ADIPOSITY IN ADULT WOMEN

• Main Authors: Klára KALMAN (Author), Iacob HANŢIU (Author)
• Format: Book
• Published: Cluj University Press, 2020-03-01T00:00:00Z.
• Subjects: article
• Online Access: Connect to this object online.
• Notes: 10.24193/subbeag.65(1).07; 1453-4223; 2065-9547
• Keywords: body adiposity index, body mass index, waist circumference, waist-hip ratio, body fat percentage, adult women.; Special aspects of education; LC8-6691; Sports; GV557-1198.995
• Source: Studia Universitatis Babeş-Bolyai: Educatio Artis Gymnasticae, Vol 65, Iss 1 (2020)

Introduction: Although the body mass index (BMI) has been widely used as a measure of adiposity, in fact, it is a measure of excess weight relative to height, rather than excess body fat. Other measurements of adiposity, such as waist circumference, waist-hip ratio (WHR) and skinfold thickness supplement information regarding the body fatness. In order to counteract some of the limits of BMI, it has been suggested the introduction of a new way of calculating the percentage of body fat, namely the body adiposity index (BAI). Objectives: This study was conducted to analyze the relevance and relationships between BMI, IAC, waist circumference, waist-hip ratio and the percentage of adiposity in adult women. Subjects and methods: This study involved 95 adult women, who practiced physical activities in two gyms in Oradea, for 12 months, between February 2015 and June 2016. Anthropometric measurements were performed: height, weight, girths, skinfolds. It was calculated the BMI, BAI, WHR, body composition, body fat percentage (BF%) based on the five skinfolds measures. Data were statistically analyzed with SPSS, version 20.0 (descriptive analysis, comparison of means and correlations). Results: The effect of the workouts in the gyms was the significant reduction of the values of the adiposity parameters of the analyzed subjects, except for the waist-hip ratio. The relationship between BMI, BAI, waist circumference and waist-hip ratio with BF% was statistically significant, both at initial and at final evaluation, but the correlations of BF% with BMI (initially r = 0.824, final r = 0.750) and waist circumference (initial r = 0.812, final r = 0.737) were stronger than those with IAC (initial r = 0.739, final r = 0.688) and the waist-hip ratio (initial r = 0.445, final r = 0.484). Conclusions: The physical activities performed by adult women in gyms had the effect of reducing body fat. The present study shows the relevance of anthropometric parameters: current BMI-based classifications for overweight and obesity are superior to the BAI-based measurements for determining overweight and obesity; BAI overestimates body fat in individuals with a low BF%; the waist-hip ratio does not reflect the degree of overweight. REZUMAT. Relevanța indicatorilor antropometrici în evaluarea adipozității la femei adulte. Introducere: Cu toate că indicele de masă corporală (IMC) a fost utilizat pe scară largă ca o măsură a adipozităţii, de fapt, este mai degrabă o măsură a excesului de greutate în raport cu înălțimea, decât a excesului de grăsime corporală. Alte măsurători de adipozitate, cum ar fi circumferința taliei, raportul talie-șold sau plicile subcutanate suplimentează informațiile privind grăsimea corpului. Pentru a contracara unele limite ale IMC-lui s-a sugerat introducerea unui nou mod de calculare a procentului de adipozitate, și anume indicele de adipozitate corporală (IAC). Scopul: Acest studiu a fost făcut cu scopul analizei relevanței și relațiilor dintre IMC, IAC, circumferinței taliei, raportul talie-șold și procentul de adipozitate la femei adulte. Subiecţi şi metode: La acest studiu au participat 95 de femei adulte, care au practicat activităţi fizice în două săli de fitness din Oradea, timp de 12 luni, în perioada februarie 2015 - iunie 2016. Au fost efectuate măsurători antropometrice: înălţimea, greutatea, circumferinţele, plicile subcutanate. A fost calculat IMC-ul, IAC-ul, raportul talie-şold (RTŞ), compoziţia corporală, ţesutul adipos procentual (ŢA%) pe baza a cinci plici cutanate. Datele obţinute au fost analizate statistic cu programul SPSS 20 (analiza descriptivă, compararea mediilor, corelaţii). Rezultate: Efectul antrenamentelor din sălile de fitness a fost reducerea semnificativă a valorilor parametrilor adipozității subiecților analizați, cu excepția raportului talie/șold. Legătura dintre IMC, IAC, circumferinţa taliei şi raportul talie-şold cu ŢA% au fost semnificativă statistic, atât la evaluare iniţială, cât şi la evaluare finală, însă corelațiile ŢA% cu IMC (iniţial r = 0,824, final r = 0,750) şi circumferinţa taliei (iniţial r = 0,812, final r = 0,737) au fost mai puternice decât cele cu IAC (iniţial r = 0,739, final r = 0,678) şi raportul talie-şold (iniţial r = 0,445, final r = 0,484). Concluzii: Activitățile fizice desfășurate de femei adulte în săli de fitness au avut ca efect reducerea adipozității corporale. Studiul de faţă arată relevanța parametrilor antropometrici: clasificările actuale bazate pe IMC pentru supraponderalitate şi obezitate sunt superioare măsurătorilor bazate pe IAC pentru determinarea supraponderalităţii şi obezității; IAC supraestimează grăsimea corporală la indivizii cu un ŢA% scăzut; raportul talie-şold nu reflectă gradul de supraponderalitate. Cuvinte cheie: indicele de adipozitate corporală, indicele de masă corporală, circumferinţa taliei, raportul talie-şold, ţesut adipos procentual, femei adulte.