CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI ALE SPECIALIȘTILOR DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII MINTALE REFERITOR LA MANAGEMENTUL TULBURĂRILOR COGNITIVE MAJORE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

• Main Authors: Генадий КАРАУШУ (Author), Оксана ГРОСУ (Author), Иван МОЛДОВАНУ (Author), Адриан ЛУПУШОР (Author), Лилия РОТАРУ (Author)
• Format: Book
• Published: Academy of Sciences of Moldova, 2022-12-01T00:00:00Z.
• Subjects: article
• Online Access: Connect to this object online.
• Notes: 10.52692/1857-0011.2022.3-74.11; 1857-0011
• Keywords: studiu CAP; tulburări cognitive; demență; management; Medicine (General); R5-920; Internal medicine; RC31-1245; Other systems of medicine; RZ201-999; Public aspects of medicine; RA1-1270
• Source: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Ştiinţe Medicale, Vol 74, Iss 3 (2022)

Tulburările cognitive majore reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică în pofida progresului înregistrat în aplicarea managementului pacienților. Scopul cercetării a fost analiza cunoștințelor, atitudinilor și practicilor specialiștilor din domeniul sănătății mintale referitor la managementul tulburărilor cognitive majore în Republica Moldova. Material și metodă: Cercetarea a fost descriptivă de tip sondaj online. A fost utilizat un chestionar structurat cu întrebări pentru autocompletare. Chestionarele au fost pre-testate și validate anterior derulării cercetării. Rezultate: Bariere identificate: 50,0% lipsa serviciilor de suport social, 34,4% - lipsa unui ghid/program național, 46,9% - lipsa colaborării interdisciplinare, 43,8% probleme în comunicarea cu pacientul, 25,0% dificultăți în stabilirea diagnosticului și elaborarea planului de tratament, 31,3% - în comunicarea cu rudele/îngrijitorul, iar 40,6% - în diagnosticul și tratamentul maladiilor concomitente. În timpul consultațiilor 75,0% din cei intervievați cuantifică gradul de afectare a funcției cognitive, 71,9% cunosc ghiduri/protocoale naționale și internaționale, 90,6% consideră utilă antrenarea în activități sociale și culturale, 75,0% - efectuarea exercițiilor fizice, 65,6% - kinetoterapie, 56,3% terapiei cognitiv-comportamentale, 53,1% - ședințelor logopedice, 46,9% - psihoterapiei, iar 28,1% afirmă că toate variantele sunt utile. Atitudini pozitive 96,9% considera că pacientul cu tulburări cognitive trebuie sa beneficieze de acces la serviciile medicale conform necesităților individuale și că pacientul are dreptul să trăiască demn, fără suferință, 81,3% sunt de părerea că pacienții trebuie să fie încadrați în activități sociale și culturale, 62,5% susțin că persoanele cu tulburări cognitive trebuie să beneficieze de instituționalizare pentru îngrijiri paliative. Atitudini negative 50,0% consideră că pacienții consumă timp, emoții și resurse, iar 25,0% menționează că ei sunt o povară pentru sistemul de sănătate. Concluzie: Cele mai frecvente dificultăți în abordarea și managementul pacienților cu tulburări cognitive sunt invocate lipsa serviciilor de suport social pentru pacienți sau familie, a colaborării interdisciplinare/dificultate de referire la alți specialiști și a unui ghid/protocol național pentru tulburări cognitive.