HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SECUNDARĂ ÎN INTOXICAŢIILE ACUTE LA COPIL ŞI ADOLESCENT

• Main Authors: Cristina Iolanda Vivisenco (Author), Coriolan Emil Ulmean (Author)
• Format: Book
• Published: Amaltea Medical Publishing House, 2015-06-01T00:00:00Z.
• Subjects: article
• Online Access: Connect to this object online.
• Notes: 10.37897/RJP.2015.2.22; 1454-0398; 2069-6175
• Keywords: hipertensiune arterială secundară; intoxicaţie acută; insecticide organofosforice; copil; adolescent; Medicine; R; Pediatrics; RJ1-570
• Source: Romanian Journal of Pediatrics, Vol 64, Iss 2, Pp 207-210 (2015)

Introducere. Expunerea la diverse medicamente cardiovasculare şi non-cardiovasculare, substanţe de abuz, substanţe chimice sau porţiuni de plante poate genera hipertensiune arterială secundară. Autorii raportează experienţa personală legată de hipertensiunea arterială secundară intoxicaţiilor acute la copil şi adolescent. Material şi metodă. Am condus un studiu prospectiv pe o perioadă de 24 de luni în care am inclus 151 de copii şi adolescenţi cu afectare toxică cardiovasculară. Pentru depistarea cazurilor de hipertensiune arterială secundară, semnele vitale au fost analizate la internare şi în dinamică ţinând cont de valorile normale pentru vârstă. Rezultate. 11,1% din totalul cazurilor de intoxicaţie acută internate şi tratate în departamentul nostru au asociat afectare toxică cardiovasculară. Dintre acestea, 18,5% au fost cazuri de hipertensiune arterială secundară. Principala cauză a hipertensiunii arteriale în lotul studiat a fost expunerea la insecticide organofosforice, urmată de expunerea la medicamente simpatomimetice. În cazul insecticidelor organofosforice am constatat un comportament dual. Pacienţii au prezentat la debutul intoxicaţiei o scurtă perioadă de tahicardie şi hipertensiune arterială, ulterior instalându-se tabloul colinergic clasic din intoxicaţia acută cu insecticide organofosforice, cu bradicardie şi/sau hipotensiune arterială. Toate cazurile de hipertensiune arterială identifi cate au fost creşteri tranzitorii, autolimitate ale valorilor tensiunii arteriale, ce nu au necesitat asocierea agenţilor hipotensori în abordarea terapeutică. Concluzii. Intoxicaţiile acute ale copilului şi adolescentului se pot complica cu hipertensiune arterială, cel mai adesea uşoară şi tranzitorie. Monitorizarea semnelor vitale este esenţială pentru abordarea acestor cazuri. Personalul medical trebuie să cunoască temeinic particularităţile legate de vârstă, inclusiv intervalele de referinţă pentru valorile tensiunii arteriale la copil şi adolescent.